Noi...

       Ce faci când nu poţi dormi şi o mie de gânduri te macină? Nimic, exact. Te laşi în voia sorţii. Laşi acele gânduri, acea durere şi acel dor să te pătrundă atât de adânc încât poţi simţii cum înteriorul toracelui tău se sfărâmă. Asta doar dacă ai amintiri triste. Dar dacă e eşti fericit? Ei bine, omule, dacă eşti fericit, încearcă să rămâi aşa. Crede-mă, nu vrei să experimentezi sentimentul de mai sus... Rămâi în lumea ta colorată şi inocentă. Nu îi asculta pe alţii când îţi spun să te maturizezi, sunt doar geloşi. Ei vor să fii şi tu la fel de trist ca ei... sunt invidioşi pe zâmbetul tău, pe sclipirea din ochii tăi, pe lumina pe care o emană chipul tău şi de gândurile pure. Ei sunt impuri. Sunt răi, nişte persoane ce nu s-au mulţumit cu fericirea pe care o aveau. Doreau mai multă, aşa că au fost ispitiţi.Şi cum au început să alerge după mai multă, mai multă... tot mai multă, la un moment dat nu a mai rămas nimic şi au devenit trişti. Ei acum încearcă să te ademenească şi pe tine, să creadă  că le poţi fi prieten, când de fapt ei vor doar să îţi fure fericirea. Şi sunt mulţi care sunt aşa, nu vei şti niciodată care e adevărat şi care e prefăcut. Unii sunt frumoşi, zvelţi, cu multe calităţi, alţii urâţi, jegoşi. Unii sunt mici alţii sunt mari, dar fiecare din ei vrea acelaşi lucru. Un zâmbet.